13 martie, adica.
Plecare de dimineata, de la intrarea dinspre Colentina a Parcului Plumbuita, destinatii : conacul Hagi Theodorachi din Maxineni, si conacul Maineasca din Petrechioaia.
In aceasta tura am intalnit ceea ce nu credeam ca exista pe planeta TERRA : un caine fericit sa vada biciclisti, si chiar sa alerge langa biciclete in mers. Topaia de la unul la altul neobosit, s-a imprietenit cu noi la ultima din multele "terase"(bodegi, adica) unde ne-am oprit ca sa cumparam care ce avea nevoie (not, ca de fapt era mai mult un pretext pentru cate o pauza)
foto : Dragos Bucurenci
si dupa ce ne-am urnit de acolo nu ne-a lasat in pace decat cu greu, ne sarea in fata si ne urma vesel nevoie mare, scheunand si latrand rugator sa fie bagat in seama, sa participe, drept pentru care am presupus ca ar fi vrut si el o bicicleta ca sa vina cu noi :)
(acelasi autor ca si mai sus)
(acelasi autor)
Si manca si eugenii, cine a mai vazut caine care mananca eugenii...
Alaturi de noi a fost si o persoana destul de publica. Din pacate pentru mine, care inclin sa cred despre orice persoana cat de cat publica ca este fake, more or less - am primit o lectie usturatoare despre prejudecata, forma fizica demna de un maraton a celui in cauza fiind mai greu de crezut (ca ipoteza de lucru) decat cainele-care-iubeste-biciclistii.
(si asta fara sa mai pun la socoteala discretia si decenta prezentei)
Thank god I saw it with my own eyes :)
Lesson learned.
Vreme splendida, oameni veseli, locuri interesante pentru ochi si minte...n-a lipsit nimic.
Si am rezistat pana la final fara probleme, toti cei 67 de km. Fara probleme, mai putin faptul ca a trebuit de doua ori sa imi stranga cineva omenos bratul pedalier pe ax. Trebuie schimbate, din pacate. Stiam asta inca de la prima vizita la service cu BB, am fost avertizata.
Pana nu le schimb, off-road is out of the question.
Which is bad news.
Trebuie sa vad cat costa asa ceva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
So ?