duminică, 16 august 2015

am facut si eu o microscopica vacanta, dupa multi ani fara

cortul si izoprenele fiind cumparate (dupa lupte seculare care au durat 2 zile de sunat ofertanti de pe olx si okazii.ro), miercuri dimineata am luat trenul "privat"(Soft Trans) spre Constanta, pentru corecta suma de 40 de lei considerand raportul calitate pret (foarte curat, AC, poate cam prea frig pentru gustul meu, timp scurt pana la destinat

(paranteza : intorcand cu o zi in urma, adica marti, asteptam vanzatorul cortului in fata unui mc donalds, aflu ca o apa plata la sticla mica la mc donalds costa 4.4 lei ???!!??...eu ma dusesem pentru o inghetata - care a costat 1 (un) leu - iar insotitorul meu a vrut o apa...cum adica 4,4 lei? este absolut stupid! a fost ULTIMA oara cand am trecut pragul acestei firme de speculanti ordinari; by the way, in trenul personal CFR cu care ne-am intors la Buc o coca cola rece a fost 5 lei, iar la vadu, la terasa de pe plaja, o apa plata la 1/2 - 6 lei !! aviz celor care merg la vadu pentru ca nu-si permit cheltuiala implicata de un concediu intr-o statiune...adica salbaticie, salbaticie, dar negustorii sunt la fel de negustori ca si in mamaia)

abia in tren ne-am hotarat unde, mai exact, sa mergem la mare; litoralul romanesc e mare. cam toate statiunile au si camping; am verificat toate ofertele, mai putin din mangalia si saturn;

dupa un ultim telefon (din mers, in tren) la 3- 4 campinguri (2 mai, eforie nord) ne-am decis pentru nord, adica cornu/vadu

-pentru ca era cel mai ieftin (toate celelalte campinguri aveau taxe per persoana de 15 - 20 lei, plus taxa de cort, 5 - 10 lei) in timp ce la vadu nu am platit (nimeni nu ne-a cerut) NICIO TAXA,
-dar si in ideea ca e mai "salbatic", deci mai putini oameni (presupunere care s-a dovedit corecta doar pana vineri)

am gasit pe net (telefon) informatia ca exista microbuse care fac ruta constanta vadu: in autogara de langa gara am aflat ca aceste microbuze exista, dar pleaca dintr-o alta autogara, si anume Tomis 3 (aflata langa CITY Mall, cam in celalalt capat al orasului C-ta...) ... la care am ajuns cu un autobuz, in aprox 15 min. (1,5 lei calatoria)

ne-am asezat frumos la tablita cu "Linia 8/constanta-navodari-corbu-vadu-mihai viteazu"; din pacate,  abia peste o ora jumate avea plecare aceasta cursa... am traversat strada si ne-am asezat la umbra, in spatele unui bloc, si am mancat ceva, impreuna cu un motan (din cate mi s-a spus), roscat la culoare, cam banuitor si indiferent, la inceput, si, dupa un ou fiert si o farfuriuta de apa, multumit si relaxat, drept pentru care s-a culcat aproape langa noi (o distanta de discretie si siguranta de vreun metru jumate tot a lasat, chiar si dupa tratatia generoasa - practic, l-am servit ca la restaurant, farfuria i-am facut-o dintr-o sticla goala de plastic lasata, elegant, pe spatiul verde din spatele blocului, de un cetatean care, probabil, s-a gandit ca o sa vin eu cu foarfeca la mine si o sa fac din fundul respectivei sticle o farfuriuta din care sa bea apa o pisica maidaneza, intr-o zi calduroasa de vara)

cu 10 min inainte de ora anuntata de plecare, ne-am dus la tăblită; hmm, nimeni la rând; dupa o intarziere de 10 minute apar primii cetateni; aflam ca "eh, mai intarzie, cand e "aglomerat in Mamaia"; ok, intarziatul - not that bad, dar asteptam in plin soare, si nu am fi vrut sa ne pierdem locul la rand ca sa mergem la umbra; intr-un final, cand ne trecusera deja toate apele si cumparasem deja de la LIDLE o sticla de apa de 2 litri ca sa completam ce am pierdut, vine si masina; numai ca nu merge la vadu (in ciuda tablitei); asta pentru ca la vadu mai merge doar de 3 ori pe zi; urmatoarea fiind la 6!!  FUCK.

"Va duc pana in corbu, daca vreti; iar pana in vadu mai e putin". "Perfect!

pentru modesta suma de 15 lei/pers., am fost livrati localitatii corbu, care nu a parut foarte impresionata de sosirea noastra'; am fost sfatuiti sa coboram la statia din capatul satului, ca este cel mai aproape de vadu. ceea ce am si facut. unde am coborat noi se vedea campul, in fata (spre mihai viteazul), un magar pascand in curtea din spatele statiei de maxi taxi (i-am plans de mila ca sta in soare, dar nu aveam dreptate, dupa cum aveam sa aflam - are un stapan iubitor si grijuliu, care si-a vandut tractorul cu 55 de milioane, si doar pe el il mai are, ne-a povestit batranelul dupa ce i-a dus o galeata de apa magarusului, in curte), iar in dreapta un drum drept si lung cat vezi cu ochii, pe unde ar fi trebuit sa ajungem noi la vadu.


ne-am plictisit sa asteptam un eventual microbuz spre vadu, si, urmare a unor informatii furnizate nesolicitat de un localnic care nu avea alta treaba intr-o zi de miercuri, decat sa stea pe marginea soselei, pe o bordura, la ora 3, in plina arsita, in intersectia de la capatul localitatii corbu - am decis sa MERGEM PE JOS.

noroc ca a batut vantul si au mai fost si nori, am strabatut asa vreo 4 - 5 km. ca sa fim noi culmea culmilor, am si refuzat, la un moment dat, un sofer intr-o masina galbena care a oprit in dreptul nostru privindu-ne intrebator si asteptand sa facem ceea ce parea cel mai rezonabil lucru, adica sa ne ducem si sa ne urcam in masina, si a ramas socat privindu-ne pret de cateva secunde bune fara sa clipeasca, nevenindu-i sa creada că dăm din cap că "nu"; a pornit, in cele din urma masina, plecand incet de pe loc de parca ii parea si rau, si si-a vazut de drum;
am continuat si noi pana cand drumul drept a ajuns la o cotitura; la stanga continua sosea, in fata drum de tara, si deja se vedea marea in zare;
pentru ca asfaltul mergea paralel cu marea, iar drumul de tara mergea direct spre mare, precum si pentru ca localnicul din corbu care statea pe bordura, mentionase un "drum de tara spre plaja din vadu", am decis sa continuam spre mare, pe drumul de tara.
gresit! drumul ducea spre o stână; a armatei si fara acces spre plaja, dupa cum aveam sa aflam la capatul drumului (vreo 2 km), cand se facuse deja 6, de la o femeie foarte mirata sa ne vada pe acolo, cu un copil in brate si alti 4 in jur, plus 2 catei, toti in curtea stânei; mai incolo, intr-o vaioaga, l-am zarit si pe posibilul ei partener de viata, cu caprele, la pascut (vreo 20 sa fi fost?)

aveam sa mai auzim de multe ori, dupa aceea, cuvantul 'armata'; indiferent de subiectul discutiei, la un moment dat ajungea sa se spuna si cuvantul armata.

a trebuit sa ne intoarcem la drumul asfaltat, spre vadu; era deja tarziu si eram FOARTE obositi; dupa vreo 15 minute de facut semn masinilor la autostop (ocazie, cum se mai spune) a oprit un bucurestean generos, cu o masina scumpa si 2 locuri libere in spate, insotit de o tanara si frumoasa partenera - care mergea chiar catre plaja vadu (plecase cu 2 ore in urma din Buc ca sa ia masa de seara, intr-o zi de miercuri, la celebra, se pare, cherhana din localitatea vadu, judetul constanta, dupa care avea sa se intoarca la Buc, sa se culce si sa mearga la serviciu a doua zi; director de ceva (ne-a spus, dar nu am retinut) la reteaua de magazine Kaufland, pe care, personal, nu o frecventez pentru ca prea e totul gramada, iar eu sunt un neet freek, desi nu am avut curaj sa ii spun in fata parerea mea; sper sa nu citeasca nici aici :)); a refuzat sa primeasca bani de la noi, fapt pentru care ii multumim si pe aceasta cale!

am ajuns pe plaja, ne-am instalat cortul, ne-am certat pe cum sa aranjam bagajele inauntru, am facut o baie in mare.
de fapt, eu am facut mai intai baia in mare, si apoi am ajutat la facut cortul and stuff :D

am aflat in aceeasi seara ca nu avem unde sa ne spalam, DELOC, deoarece singurul loc unde curgea o apa la o chiuveta, avea apa nepotabila (era galbuie si duhnea a sulf, de gust nu mai vorbesc) si nu avea DELOC dus.

dar aveam WC; tot e bine; la tufis mi-e imposibil.

la chiuveta cu apa sulfuroasa ne-am spalat si pe dinti (eu, mai exact); la cherhana a gasit apa de baut cu 6 lei sticla mica, dar am primit  (a doua zi dis de dimineata, cand nu era niciun client, inca, pe terasa) si niste apa fiarta pentru ceai...primita mai "pe sub mana", mi s-a parut mie...in sensul ca nu prea era politica firmei sa deserveasca gratuit turistii veniti cu cortul...acestia fiind tolerati, doar, la toaleta si chiuveta; iar la priza de langa chiuveta am incarcat 3 minute telefonul in a treia zi, cand bateria ameninta sa ajunga la fund.

statutul celor care:
-nu vin cu masina (acestia achitand cu siguranta si o taxa) si, respectiv
-nu consuma NIMIC la cherhana, nici macar o bere rece,
este de copii ai ploii; te restrangi la maxim si te faci ca ploua cand mergi la WC, etc.
mie mi s-ar fi parut absolut normal sa fie instituita o forma de taxa pentru utilitati, numai ca statutul intregului sistem de servicii/utilitati din respectiva locatie este sub semnul intrebarii/ilegalitatii, datorita regimului de rezervatie, asupra caruia plutesc multiple ambiguitati si jumatati de compromisuri obtinute de la autoritati (comerciantii si autoritatile locale, interesate de castiguri de pe urma turistilor, pe de o parte, si autoritatea de mediu si armata, pe de alta, din cate inteleg);

miercuri erau 10 - 15 rulote, si aproximativ 20 de corturi in perimetrul din imediata vecinatate a cherhanalei, amplasate in semicerc, in lateral, si in fata (intre mare si cherhana). numarul lor a crescut treptat, pe masura ce s-a apropitat week-end-ul.

m-am simtit ca o hoata la fiecare trecere prin fata barului in drum spre wc, si la dus, si la intors.
presupun ca daca as fi intrebat la bar cum putem rezolva aceasta problema de constiinta, a mea, s-ar fi gasit una. acum imi pare rau ca nu am vorbit cu ei.

la vadu este cea mai frumoasa plaja, inclusiv intrarea in mare, treptata si lunga, cu nisip fin.
delfini patruland inainte si inapoi, de-a lungul tarmului, dimineata, in grupuri de cate 2-3.

a trebuit sa facem un drum in sat pentru de-ale gurii si mai ales pentru apa; pentru cei 6 km de la plaja/cherhana si pana in sat s-au gasit oameni milosi care sa-l transporte pe cel mergand pe jos, pe marginea drumului. preturile la mini market-ul din sat sunt ok.

cand n-am mai rezistat cu sarea pe noi si cu ideea ca va trebui apelat din nou la mila vreunui sofer pentru un nou drum de aprovizionare in sat, am decis plecarea. in acea noapte, tarziu, mult dupa ce s-a facut intuneric, au mai sosit niste turisti, veniti de vineri noaptea pentru a prinde intreaga zi de sambata la plaja si parte din duminica, probabil;
ghinionul nostru a facut ca fix la 4 metri de noi sa se instaleze, pe la 3-4 noaptea, un cuplu EXTREM de romantic de oameni de la oras, care imediat dupa instalare s-au dezbracat si au inceput o lunga partida de amor, in mai multe acte, cu scurte pauze intre ele, fara nicio (grija sau) inhibitie in privinta efectului produs de sunetele pe care le produceau pe parcurs (mai mult ea, intr-adevar) asupra vecinilor, in linistea totala din jur, doar zgomot de valuri si, intermitent, latratul mai mult sau mai putin indepartat al unor caini;
cand m-au trezit pe mine primele ei gemete era 4 jumate; m-am trezit si am fost atat de socata, incat am ramas muta si am asteptat sa se termine, gandindu-ma ca e o prostituata venita cu clientul pe plaja; cand s-au oprit gemetele am rasuflat usurata; din pacate, s-au reluat in mai putin de 5 minute, ceea ce mai intai m-a oripilat, si m-am uitat la ceas, evaluand riscurile implicate de o iesire din cort pentru a-i admonesta pentru nerespectarea linistii publice :)) ...ma gandeam ca daca e cu un proxenet, si are mai multi clienti, proxenetul poate fi violent/inarmat...
dupa a doua pauza a inceput sa mi se para din ce in ce mai putin probabil scenariul cu prostituata cu mai multi clienti, pentru ca gemetele erau de reala placere; asa ca am ajuns la concluzia ca sunt simpli turisti, veniti pentru a face, in voie, dragoste la malul marii; m-a indignat/infuriat foarte tare  nesimtirea lor; si pentru ca mi-au stricat somnul, dar si pentru indecenta.
in momentul respectiv am ramas incremenita, si mi s-a parut ca nu este nimic mai dezolant si umilitor ca femeie decat sa fii obligata a fi martorul al unei scene de pura animalitate a altei femei; sunt de parere ca aceste momente trebuie ascunse de ochii si de urechile lumii.
acum pot sa si glumesc pe tema asta, dar tot as face orice ca sa evit repetarea unui astfel de incident.
au tinut-o tot asa pana la rasarit, gemand in fel si chip, discutand in soapta in pauze... de fapt pe el nu prea l-am auzit gemand, poate are probleme, saracu'.

iar noi a trebuit sa punem cruce somnului pentru respectiva noapte.

in zori i-am si vazut pe cei doi eroi, goi pusca, cu un prosop pe umeri, admirand rasaritul si facand o baie rece, odata cu prima geana de lumina,.

cam asta a fost cu locul salbatic si retras...

am strans tot cat de repede am putut nearuncand nicio privire in directia celor doi "infractori" :))) de langa noi, am "prins" o ocazie spre sat de dimineata, ne-am oprit la magazin, am aflat ca abia la 12 avea sa vina microbuz spre navodari, am decis sa o luam pe jos, la noroc; dupa nici 3 minute a aparut ... o caruta :D ... si niste oameni simpli, foarte de treaba, si pusi pe glume, pe care i-am rugat sa ne ia si pe noi, ceea ce au si facut si ne-au luat cu ei pana la corbu si ne-au tinut si de vorba, punandu-ne la curent cu toata viata satului si a lor (sost si sotie, mergeau la navodari cu treaba, dusi cu caruta de un vecin, plus 2 din cei 6 baieti ai perechii)

in corbu ne-am urcat impreuna cu ei in microbuzul care merge spre navodari, si tot ei ne-au aratat ce masina trebuie luata din navodari spre constanta pentru a ne lasa direct in gara, la tren.

din pacate, datorita aglomeratiei din statiunea mamaia, zisa si perla litoralului romanesc, aglomeratie datoratea faptului ca era sambata si tot bucurestiul se revarsa pe litoral, prin toate arterele si capilarele, cu masini cu tot, am ajuns dupa 12 in gara, transpirati fleasca, intr-un microbuz ticsit, ca era si Sfanta Maria, deci multi circulau in scop de vizitare si petrecere; asa ca a trebuit sa asteptam urmatorul tren ieftin, adica personalul cu plecare la 14.37 (30,5 lei/pers).

in asteptare, ne-am asezat pe o bancheta, in gara cand pustie, cand agitata (in functie de venirea/plecarea cate unui tren) si am mancat covrigi si rosii cumparate cu ultimele puteri, din fata garii.
 au fost foarte bune, ambele...

am ajuns la buc, in gara obor, la 19.27, zero minute intarziere, transpirati si lesinati de oboseala.

Later edit: acuma, uitandu-ma pe niste poze, mi-am mai amintit si ca abia in ultima zi ne-am prins cum se monteaza foaia nr 2 a cortului, pe care, pana atunci, o asternusem, pur si simplu, peste prima foaie, considerand bățul ramas neutilizat drept rezerva.

9 comentarii:

  1. Si eu am fost la mare, chiar in acelasi timp, in acelasi loc, si n-am dispus de mijloace prea diferite. Lucru curios, nici vacanta me/noastra n-a durat prea mult, iar insotitoarea mea, e de la sine inteles, n-a avut parte de bucurii prea multe. O maniaca a marii, n-a retinut din vacanta asta de fapt decat doar ce a a fost dureros, contrastant, anecdotic in sensul ‘decat asa, mai bine lipsa…’ etc. Absolut natural, judecand dupa detalii.
    Bun, povestea mea seamana izbitor cu asta. Am circulat cu trenul, cu microbuzul, invariabil inghesuiti, zgaltaiti, cotropiti, de oameni, tantari, muste, muzici etc, am circulat in masini de ocazie, in caruta, pe jos, pe astfalt, in praf, pe gloduri, in nisip, numarand resturile serpilor omorati de oameni, fara stim sigur unde ajungem sau la ce sa ne asteptam nici dupa ce am ajuns (doar cand am decis sa plecam am putea afirma ca am inteles care e treaba cu locul si cu sansele noastre de a mai extrage ceva din aceasta aventura); ne-a vlaguit canicula prin autogari si statii, am facut basici la talpi, ne-au mancat tantarii in cort, afara, oricum nici azi, adica la doua zile de la expeditie, nu cred ca ne-am scos sarea din piele, din gura, din noi, parul de ex inca mai e sarmos si cret, petele rosii lasate de tantari sunt inca protuberante si rosii ca niste ciuperci otravite, iar pielea mea prajita e la fel de rigida si scortoasa ca a unui purcel bine copt si pregatit de Craciun, in ciuda trandafiriului.
    Si asta e departe de a fi totul. Am visat urat, ne-a durut fundurile, spatele, dimineata de ex ne-am sculat la fel de ‘drepti’ ca niste scanduri, am ascultat muzica unei orgi cretine si gemetele unei femei o noapte intreaga fara sa fim intrebati, ne-au chinuit cainii etc. Drepti, prajiti, cotropiti de cosmaruri, invadati de gemete, de muzica, storsi de bani –chiar, fiecare cerea sau daca n-o facea, nu plecai fara sa ii lasi ceva, orice, oricat, la suprapret oricum (chiar, stiti cat costa o cana de apa fiarta, cu apa ta? Nu va spun, aflati singuri. Atentie, apa nu exista in zona. La robinet curge altceva).
    Marea in schimb a fost extraordinara. Intimitatea e prima mare calitate a acestui loc. Nici macar n-ai nevoie de un slip, poti umbla in fundul gol pe uscat, poti urina fara sa te prefaci oriunde etc. Apa calda, curata, libera etc. Ne-am scaldat aproape de fiecare data pana cand pielea ni s-a incretit burete sau ne-a luat cu tremurat, cu gol de la stomac, cu stranutat etc. Am vazut pesti cu sutele, mari, mici, fara stim ce erau, dar inotand in jurul nostru, am vazut delfini mari si mici, pescarusi pescuind, plutind pe apa, am vazut gaste, rate negre, am vazut pelicani, ereti, randunici, am calcat pe nisip, pe scoici, pe crabi, am vazut pasari care zburau razant, pe linia apei, am incercat sa invat bras la peste 70-100 m de uscat in apa (avem solul sub picioare, nu la 3-4 m mai jos), am prins in camera de cateva ori rasaritul, iar in minte o alteritate quasi-salbatica menita sa-mi rascoleasca inconstientul posedat de civilizatie si ambitiile ei si cate si mai cate.
    Am cunoscut si oameni. Cand n-ai bani, valorezi exact atat cati bani ai. Nu mai mult. Bucuriile in schimb sunt de alta natura, nu totul poate fi redus la umilinta si lipsuri. Am intalnit oameni simpli, buni, deschisi, inteligenti. Nu vreau sa intru in detalii, n-as face decat sa le stalcesc memoria. Banii in mod sigur ne-ar fi stat in cale, ne-ar fi privat de aceasta legatura. Oamenii acestia se invart pe alte coordonate ale distribuitiei economice, nu-i gasesti pe plaja la Vadul pescarilor, la Cherhana etc. Alaturi de apa marii, marea mea incantare au fost acesti oameni, pe care, eu unul, in marea mea prostie, ii credeam disparuti. Ei bine, m-am inselat. Acesti oameni exista, la fel ca superba apa a marii de la Vadu.
    Exact cum spuneam, experienta mea/noastra de la mare, seamana la indigo cu a dvs.
    Cele bune
    V

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eh, cindva o sa va povestesc aventura mea din comuna Corbu. Anul era 197#... 6? Posibil.

    RăspundețiȘtergere
  4. A, te rog sa nu uiti ce ai promis aici.
    Abia astept!

    RăspundețiȘtergere
  5. v, ce culoare avea cortul tau? poate te-am si vazut :)))

    RăspundețiȘtergere
  6. pai cam ca al tau, presupun
    v

    RăspundețiȘtergere
  7. V. o da cotita, fie nu a fost la mare, fie era in cortul cu gafaielile :)))

    Nu mai stiu despre ce era comentariul meu :)

    Ce de initiale!

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu, nu puteam sa fiu in cortul cu gafaielile, n-as fi putut fi cel care le asculta. Or asta e sigur ceea ce imi amintesc.
    Cat despre culoare si cort, asta e. Nimic nu e sigur. Cainii urlau, tantarii muscau, muzica tusea, altii gemeau, iar dimineata, asta e: apareau problemele simple si vechi de cand omenirea, adica unde, cum, cu ce etc.
    Clar, totul depinde de ceea ce isi mai aminteste Ela.
    v(ali)

    RăspundețiȘtergere

So ?