da, despre ce vorbeam?
despre Asa s-a nascut o insula.
Am fost atat de entuziasmata la inceput (de unde si comentariul deosebit de stupid referitor la sf) (poate ar trebui sa astept si eu cateva sapatamani inainte de a raspunde la comentarii...sau macar sa termin de citit o carte inainte de a face comentarii generaliste) pentru ca personajul principal - era sa spun personajul din rolul principal - mi s-a parut fascinant. Un timp. Spre final mai putin. De fapt, cam din momentul cand a spus ca "de altfel, erau la Raevavae cel putin 100 de femei pentru care constituiam o curiozitate. N-aveam decat sa aleg la intamplare, si nu ma lipseam deloc de aceasta placere." Chestia asta cu intersanjabilitatea femeilor ma cam deconcerteaza, de regula :p
  
 Acum, dupa ce am citit-o, mi-a ramas ca un cui o chestie, cea mai importanta tema a cartii :
   "Ma bucur ca sunt ultimul european."

si :
"Baiatul acela din Matotea nu avea chef sa lucreze la scoala. Invatamantul il plictisea. Totusi, datorita inteligentei lui, era in stare, daca se straduia, sa fie un ajutor de invatator acceptabil. In lumea veche, cu un salariu suficient, si-ar fi indeplinit functia, ar fi dispretuit munca pe care o facea, dar s-ar fi bucurat de banii primiti. In lumea noastra (pe insula) plictiseala a fost prea puternica.

[cum spunea Herta Muller? "Zilele copiilor cu parul tuns in unghi drept, noroiul uscat al periferiilor, praful din spatele tramvaiului si pe trotuar pasii barbatilor vlaguiti care castigau bani pentru paine."...ce face civilizatia industriala...idustrializarea intensiva, programata... dezvoltarea planificata,  din oameni...pentru cei care cred ca doar in Romania comunista asa arata periferia, sa se uite la Tank Fish...sau sa citeasca niste Orwell, publicistica...se gaseste la Brit.Council]

Cum puteam, atunci, concepe sa progresam, daca nu reuseam, din lipsa oricarei constrangeri, sa facem ca posturile pe care aveam sa le cream sa fie ocupate de oamenii care ni se pareau cei mai apti? Pentru mine raspunsul era clar. Fiecare trebuia sa faca ce-i place. Indivizii au gusturi destul de diferite pentru ca fiecare munca sa placa cel putin unuia dintre ei. Aceea pe care nimeni nu vrea s-o aleaga este totdeauna artificiala si inutila. Cand fiecare isi ingroapa propriile gunoaie, nu mai e nevoie de gunoier.
Lucrul acesta il stim acum. Dar a trebuit ca lumea sa se prabuseasca pentru a-l afla. Cred ca ceea ce i-a orbit pe predecesorii nostri a fost Biblia, si, in acelasi timp, Revolutia franceza. Un zicea : iti vei castiga painea cu sudoarea fruntii. Cealalta proclama : egalitate! Tu stii prea bine ca painea nu trebuie castigata ci culeasa, si ca cea mai grava nedreptate este egalitatea prost inteleasa.

Noi nu avem politie, pentru ca un om acuzat, daca nu se duce el insusi, de buna voie la tribunal, este exclus din comunitatea noastra, adica din rasa lui. Si daca nu mai avem nici calau, nici paznici de inchisori, daca acum acuzatorul, din momntul in care acuzatia lui este dovedita, este obligat el insusi sa execute sentinta, asta se datoreaza faptului ca am vrut sa suprim unele meserii stupide, reducand numarul proceselor.
La urma urmei, prea e usor sa omori prin intermediul unui calau. Acum insa trebuie ca ofensa sa fie foarte grava si ofensatorul sa nu mai aiba nici o scuza, pentru ca ofensatul sa accepte, dupa expirarea timpului de gandire impus, sa puna el insusi mana pe secure..."

si a mai fost o fraza, pe o alta tema, aparent minora :
   "Majoritatea oameilor sunt incapabili sa iubeasca cu pasiune. Asta nu-i impiedica sa se casatoreasca, sa faca gesturile dragostei, sa rosteasca cuvinte de dragoste. Asta nu-i impiedica sa se creada sincer asemenea celor catorva mari indragostiti de care au auzit vorbindu-se.
La fel si religiile, numara cativa mistici si multi slujitori, car cred ce li se spune, se supun, aduc la indeplinire cu buna credinta ce li se cere, dar care nu simt. "

pai, ca sa faci o pasiune pentru cineva iti trebuie imaginatie, nu gluma :)